Astăzi am făcut cunoștință cu poezia unui scriitor nou pentru mine, având în vedere faptul că are origini asiatice. După ce am citit câteva aspecte legate de creațiile acestui ,,zeu al poeziei clasice chineze", așa cum a fost numit în decursul timpului, am realizat cât de scurtă este călătoria omului între viață și moarte...Mi-am dat seama de valoarea neprețuită a clipelor pe care le trăim acum, alături de cei dragi, și am înțeles că trebuie să învățăm să privim mereu înainte, să nu lăsăm niciodată capul în jos, să avem mereu curajul de a spune ce simțim...Să fim noi înșine, indiferent de ceea ce cred alții! De aceea, am ales să vă împărtășesc și vouă poemul care, după mine, dezvăluie un adevăr atât de mare cu privire la destinul omului, ilustrând drumul lung pe care acesta este nevoit să-l parcurgă, pentru ca, în final, să ajungă ,,ACASĂ".
Bătrâna țărână
de Li Bai
Trăind, ești doar un trecător,
Murind, omul se întoarce acasă.
O scurtă călătorie între cer și pământ,
Apoi devenim vechea țărână care-am fost prin miile de veacuri.
Zadarnic vrăjitoarele cântăresc leacuri în balanța lunii;
Fu-sang, copacul imortalității, s-a prăbușit devenind lemn pentru foc.
Omul moare, oasele lui albe tac și nu pot rosti un cuvânt
Când pinii verzi simt în ramuri venirea primăverii.
Privind înapoi în trecut, oftez; privind spre viitor, oftez iarăși.
Ce se poate afla mai de preț în arborii glorioși ai vieții?
www.trilulilu.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu